ACTIVITATEA ANTI-HIV SI ANTI-APOPTOTICA A CONCENTRATULUI PROTEIC DIN ZER: IMMUNOCAL®
Baruchel S, Olivier R, Wainberg M; Conferinta internationala despre SIDA.
Conf. Internationala SIDA 7-12 august 1994 Aug 7-12; 10: 32 (rezumat nr. 421A).
Spitalul de copii Montreal, Quebec, Canada.
OBIECTIVE: Activitatea de stimulare in vivo a glutationului (GSH) de catre concentratul proteic din zer nedenaturat (CPZ) a fost deja demonstrata. In acest articol demonstram activitatea anti HIV si anti-apoptotica a unui produs CPZ denumit IMMUNOCAL® si relatia sa cu sinteza GSH-ului. METODE: IMMUNOCAL® este produs sub forma liniara pentru a mentine proteinele intr-o stare nedenaturata si pentru a conserva reziduurile sale de glutamil cisteina. Am testat activitatea anti-HIV in vitro pe celule mononucleare si pe celule MT 4 sanguine recoltate din cordonul ombilical prin studierea fiecareia dintre activitatea transcriptazei inverse, productia antigenului p24 si formarea sincitiului. GSH-ul a fost masurat prin analiza spectrofotometrica cu recirculare. Apoptoza a fost evaluata prin citometrie in flux pe PBMC (celule mononucleare din sângele periferic) recoltate de la indivizi infectati cu HIV (celulele au fost colorate cu galben de acridina si cu bromura de etidiu) (n = 6). REZULTATE: A fost evidentiata o activitate anti HIV la concentratii ale CPZ cuprinse intre 100 micrograme/ml si 500 micrograme/ml. Inhibarea formarii sincitiului a aparut la o concentratie inhibitorie 50 (IC50) de 150 micrograme/ml. PBMC cultivate cu aceste concentratii ale CPZ (n = 3) au prezentat o crestere semnificativa din punct de vedere statistic a sintezei de GSH prin comparatie cu celulele netratate, 9.6 +/- 1.5 vs 5.4 +/- 0.4 nmoli/10(7) celule, p = 0.01. PBMC infectate HIV, cultivate in prezenta a 100 micrograme/ml de CPZ au fost mai putin predispuse sa moara prin apoptoza decât celulele netratate, 15% +/- 2.6 vs 37% +/- 2.4 p 0.001. CONCLUZIE: IMMUNOCAL® (CPZ) prezinta activitate antivirala si anti-apoptotica care pot fi legate de actiunea acestuia de stimulare a glutationului. Un studiu clinic se desfasoara in prezent la copii cu SIDA si cu sindrom casectizant.
Sursa: http://gateway.nlm.nih.gov/MeetingAbstracts/ma?f=102210789.html
***
IMMUNOCAL® SI SPRIJINUL NUTRITIONAL IN HIV / SIDA
Ataşăm o fişă de informaţii care prezintă rezultatele studiului, spre a fi analizate. După cum veţi vedea, bolnavii de SIDA care au luat Immunocal®, un produs nutraceutic bogat în cisteină bioactivă, au luat în greutate în medie 5.4 kg în 8 săptămâni. Aceiaşi pacienţi au experimentat o îmbunătăţire semnificativă a simptomelor gastro-intestinale, precum diaree, greaţă şi lipsa poftei de mâncare. În plus, au fost capabili să adere la terapia HAART prescrisă, lucru care anterior a fost imposibil de realizat. O analiză retrospectivă a acestor pacienţi non-participanţi la studiu a dezvăluit că aceştia s-au confruntat cu o pierdere în greutate în medie de 3.8 kg şi au rămas în continuare non-aderenţi la terapia anti-retrovirală.
Immunocal® este un aliment derivat nutraceutic cu spectru larg de acţiune, cu capacitate biologică de a modula funcţia celulară. Acesta este un izolat de proteine din lapte, patentat, recunoscut ca “General Recunoscut ca fiind Sigur” în conformitate cu FDA sub 21CFR & 184.1979c. Peste 100.000 de oameni au folosit Immunocal®, fără efecte adverse secundare semnificative. Puteţi citi mai multe despre Immunocal® în PDR (Physicians Desk Reference).
NuMedTec
Prin Annibale “Ni” Orsi
Preşedinte
***
PRODUSUL NUTRACEUTIC BOGAT ÎN CISTEINĂ BIOACTIVĂ PROMOVEAZĂ CREŞTEREA ÎN GREUTATE ŞI ADERAREA LA TERAPIA HAART LA PACIENŢII CU HIV / SIDA
TREI DINTRE PROBLEMELE MAJORE ÎNTÂMPINATE ÎN HIV / SIDA SUNT:
- Deficitul imunitar
- Scăderea în greutate şi sindromul Wasting
- Incapacitatea de a tolera terapia HAART
sunt considerate a fi responsabile, cel puţin în parte, pentru deficitul imunitar, pierderea în greutate şi sindromul Wasting în HIV / SIDA
TRATAMENTUL PACIENŢILOR CU SIDA PRIN TERAPIA HAART
nu rezolvă problema glutationului / cisteinei reduse din organism, chiar dacă pacienţii sunt capabili să tolereze aceste medicamente
IMMUNOCAL® ESTE UN SUPLIMENT DIN PROTEINE DIN LAPTE BOGATE ÎN CISTEINĂ BIOACTIVĂ, CARE:
- Livrează cisteina în formă bio-disponibilă către celule pentru a sintetiza GSH
- Este dovedit că ridică nivelul de glutation intracelular
- Intensifică răspunsul sistemului imunitar
- Nu interacţionează cu nici un alt regim de medicamente
- Nu are nici o toxicitate cunoscută
- Este GRAS (General Recunoscut ca fiind Sigur – 21 Code of Federal Regulations 184.1979c)
Referinţe:
1. Herzenberg LA et al. Glutathione deficiency is associated with impaired survival in HIV disease. Proc Natl Acad Sci 94:1967-72, 1997
2. Droge W and Holm E. Role of cysteine and glutathione in HIV infection and other diseases associated with muscle wasting and immunological dysfunction. FASEB J 11:1077-89, 1997
3. Breitkreutz R et al. Massive loss of sulfur in HIV infection. AIDS Res Hum Retroviruses 10;16:203-9, 2000
4. Lands G, Gold P. The biological activity of undenatured dietary whey proteins: role of glutathione. Clin Invest Med 14:296-309, 1991
***
TRATAMENTUL HEPATITEI CRONICE FOLOSIND O PROTEINĂ DIN ZER (NE-ÎNCĂLZITĂ)
A. Watanabe, K. Higuchi, K. Okada, Y. Shimizu, Y. Kondo* şi H. Kohri*4
Secţia de Medicină Internă, Universitatea Farmaceutică şi Medicală Toyama, Toyama, Japonia, şi * Otsuka Pharmaceutical Factory, Inc., Institutul de Cercetare în Nutriţie, Tokushima. Japonia.
Într-un studiu deschis, a fost evaluată eficienţa clinică a proteinei din zer (serul lactic) (Immunocal: conţinut în cisteină; de 7,6 ori mai mare decât cel din cazeină) izolată din lapte proaspăt şi purificată fără a fi încălzită, pe baza unui test al funcţiei hepatice, pe baza parametrilor imunologici, a concentraţiilor plasmatice sau limfocitare de GSH (glutation) şi a markerilor virali ai hepatitei la 25 de pacienţi cu hepatită cronică B sau C. Alimentul Immunocal (12 g de proteină) (spumă) a fost administrat de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, timp de 12 săptămâni (perioadă de probă). Alimentul cazeină (12 g de proteină) (spumă) a fost administrat timp de 2 săptămâni înainte de începerea suplimentării cu alimentul Immunocal (perioada de inducţie) şi timp de 4 săptămâni după întreruperea suplimentării (perioada de control). Au fost examinate efectele alimentului Immunocal asupra diferiţilor parametri clinici la intervale de 4 săptămâni timp de 18 săptămâni, pentru a evalua eficacitatea Immunocal. Drept rezultat, la 12 săptămâni de la iniţierea suplimentării cu alimentul Immunocal, activitatea serică a ALT a scăzut la 6 din 8 pacienţi cu hepatită cronică B. Concentraţiile plasmatice ale GSH au crescut la 5 din 8 pacienţi. Concentraţiile serice ale peroxizilor lipidici au scăzut în mod semnificativ după 8 săptămâni de la administrarea alimentului Immunocal. Nivelurile serice de IL-2 au început să crească după 8 săptămâni şi s-au menţinut ridicate chiar şi după întreruperea administrării suplimentării cu alimentul Immunocal. În plus, activitatea celulelor NK a crescut în mod semnificativ. Cu toate acestea, nu a putut fi clarificat un aspect legat de reducerea activităţii serice a ALT. La 17 pacienţi cu hepatită cronică cu virus C, nu au existat modificări semnificative legate de Immunocal în ceea ce priveşte testul funcţiei hepatice sau parametrii imunologici. Aceste rezultate sugerează că o suplimentare pe termen lung numai cu Immunocal ar putea fi eficientă în cazul pacienţilor cu hepatită cronică cu virus B şi ar trebui efectuat un studiu clinic suplimentar care ar putea demonstra dacă terapia pe termen lung cu Immunocal combinat cu alţi agenţi, incluzând interferon, ar putea fi eficientă pentru pacienţii cu hepatită cronică cu virus C.
***
JOURNAL OF GASTROENTEROLOGY & HEPATOLOGY 24:1045-1050 (2009)
UN STUDIU PILOT DESCHIS DESPRE SUPLIMENTAREA CU UN IZOLAT PROTEIC DIN ZER BOGAT ÎN CISTEINĂ, EFECTUAT ASUPRA PACIENŢILOR CU STEATOHEPATITĂ NE-ALCOOLICĂ
Taned Chitapanarux* Prasong Tienboon†, Suwalee Pojchamarnwiputh ‡ şi Donrawee Leelarungrayub§
*Division of Gastrohepatology, Department of Medicine, † Division of Nutrition, Department of Pediatrics, ‡ Division of Diagnostic Radiology, Department of Radiology, Faculty of Medicine, Chiang Mai University, and § Department of Physical Therapy, Faculty of Associated Medical Sciences, Chiang Mai University, Thailand.
Context şi obiective: Deficitul de glutation (GSH) contribuie la apariţia leziunilor hepatice şi la dezvoltarea steatohepatitei. A fost demonstrat clinic faptul că izolatul proteic din zer nedenaturat şi bogat în cisteină creşte nivelul de GSH în cadrul mai multor grupe de pacienţi. Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua efectul suplimentării orale cu o proteină din zer asupra pacienţilor cu steatohepatită ne-alcoolică (NASH).
Metode: Într-un studiu clinic deschis, 38 de pacienţi (18 bărbaţi, 20 femei; cu vârsta medie de 48 ± 14 ani) cu NASH confirmată prin măsurători tomodensitometrice şi biochimie hepatică, au primit o doză zilnică de 20g izolat proteic din zer, timp de 12 săptămâni.
Rezultate: S-a observat o reducere semnificativă a alanin aminotransferazei (ALT) (64 ± 72 vs 46 ± 36, P=0.016) şi a aspartat aminotransferazei (AST) (45 ± 49 vs 33 ± 18, P=0.047). La finalul studiului, glutationul plasmatic şi capacitatea antioxidantă totală au crescut în mod considerabil (53 ± 11 vs 68 ± 11, P< 0,05 şi 1,26 ± 0,10 vs 2,03 ± 0,10, P< 0,05). Indexul de atenuare hepatică s-a îmbunătăţit de la -13,4 ± 11,1 la -9,7 ± 13,1 (P = 0,048). Steatoza macroveziculară hepatică a scăzut în mod considerabil după 12 săptămâni de suplimentare (33,82 ± 12,82 vs 30,66 ± 15,96, P=0,046). Izolatul proteic din zer a fost bine tolerat de către pacienţi. Nu au fost observate reacţii adverse importante.
Concluzii: Rezultatele arată faptul că suplimentarea orală a izolatului proteic din zer, bogat în cisteină determină ameliorare biochimică hepatică, creşterea glutationului plasmatic şi a capacităţii antioxidante totale şi reducerea steatozei macroveziculare hepatice la pacienţii cu NASH. Rezultatele susţin rolul stresului oxidativ în patogeneza acestei boli.
***
Medical Hypotheses (1999) 53(4): 347-349 – Ó1999 Harcourt Publishers Ltd. – Article No. mehy. 1998.0780
COMPETIŢIA PENTRU PRECURSORII GLUTATIONULUI DINTRE SISTEMUL IMUNITAR ŞI MUŞCHII SCHELETICI:
COMPETIŢIA PENTRU PRECURSORII GLUTATIONULUI DINTRE SISTEMUL IMUNITAR ŞI MUŞCHII SCHELETICI:
PATOGENEZA SINDROMULUI OBOSELII CRONICE
G. Bounous – fost profesor, Departamentul de Chirurgie din cadrul Universitatii McGill si colaborator al Consiliului de Cercetari Medicale din Canada
J. Molson – Campion la ciclism al Quebec-ului, Road and Time Trial
J. Molson – Campion la ciclism al Quebec-ului, Road and Time Trial
REZUMAT. Sindromul oboselii cronice este de obicei asociat sau urmează unei infecţii presupuse sau recunoscute. Anomalii de imunitate, atât umorală cat şi celulară, au fost demonstrate într-o proporţie substanţială la pacienţii cu sindromul oboselii cronice. Cele mai consecvente descoperiri sunt legate de răspunsurile limfocitare la mitogen. Ca un antioxidant, glutationul (GSH) este esenţial pentru a permite limfocitelor să-şi exprime întregul lor potenţial, fără a fi împiedicate de acumularea oxiradicalilor. Prin urmare, provocarea prelungită asupra imunocitelor poate duce la epuizarea depozitelor celulare de GSH.
Deoarece GSH este de asemenea esenţial pentru contracţia musculară în cadrul exerciţiilor fizice, o competiţie nedorită pentru precursorii GSH dintre sistemul imunitar şi cel muscular se poate dezvolta. Prioritatea este cea a sistemului imunitar care luptă pentru supravieţuire, rezultatul final fiind diminuarea precursorilor glutationului, privând astfel muşchii scheletici de precursori GSH adecvaţi pentru a susţine un metabolism normal, lucru care duce la oboseală şi într-un final la mialgii . © 1999 Harcourt Publishers Ltd.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Anticancer Research 15: 2643-2650, 1995
UTILIZAREA UNEI PROTEINE CONCENTRATE DIN ZER ÎN TRATAMENTUL PACIENŢILOR CU CANCER METASTAZAT:
UTILIZAREA UNEI PROTEINE CONCENTRATE DIN ZER ÎN TRATAMENTUL PACIENŢILOR CU CANCER METASTAZAT:
FAZA I-II A STUDIULUI CLINIC
Renee S. Kennedy – Departamentul de Chirurgie, Universitatea Dalhousie, Halifax, Nova Scotia
George P. Konok - Departamentul de Chirurgie, Universitatea Dalhousie, Halifax, Nova Scotia
Gustavo Bounous – Departamentul de Chirurgie din cadrul Universitatii McGill
Sylvain Baruchel - Departamentul de Pediatrie si Oncologie, Universitatea McGill, Montreal, Quebec
Timothy D. G. Lee – Departamentul de Imunologie si Microbiologie, Universitatea Dalhousie, Halifax, Nova Scotia, Canada
George P. Konok - Departamentul de Chirurgie, Universitatea Dalhousie, Halifax, Nova Scotia
Gustavo Bounous – Departamentul de Chirurgie din cadrul Universitatii McGill
Sylvain Baruchel - Departamentul de Pediatrie si Oncologie, Universitatea McGill, Montreal, Quebec
Timothy D. G. Lee – Departamentul de Imunologie si Microbiologie, Universitatea Dalhousie, Halifax, Nova Scotia, Canada
REZUMAT. Concentraţia de glutation (GSH) este mare în celulele tumorale şi acest lucru poate fi un factor important în rezistenţa la chimioterapie. Mai întâi experimentele in-vitro şi apoi pe animale au demonstrat un răspuns diferenţiat al tumorii comparativ cu celulele normale la diferite sisteme de livrare a cisteinei. Mai exact, o probă in vitro a arătat că, la concentraţii care induc sinteza GSH în celule umane normale, un preparat special de concentrat de proteină din zer, Immunocal ™, a cauzat epuizarea GSH şi inhibarea proliferării celulelor în cancerul de sân uman. Pe baza acestor informaţii, cinci pacienţi cu cancer metastazat de sân, unul cu cancer al pancreasului şi unul cu cancer la ficat au fost hrăniţi cu 30 grame pe zi din acest concentrat de proteine din zer, timp de şase luni. La şase dintre aceşti pacienţi, nivelurile GSH din limfocitele sângelui erau mult peste normal de la bun început, reflectând niveluri ridicate de GSH la nivelul tumorilor. Doi dintre pacienţi (# 1, # 3) au prezentat semne de regresie a tumorii, normalizare a hemoglobinei şi a numărului de limfocite periferice, precum şi o scădere susţinută a nivelului de GSH din limfocite până la limitele normale. Alţi doi dintre pacienţi (# 2, # 7) au arătat stabilizarea tumorii şi creşterea valorilor hemoglobinei. În trei dintre pacienţi (# 4, # 5, # 6), boala a progresat, cu o tendinţă spre niveluri mai ridicate de GSH în limfocite. Aceste rezultate indică faptul că concentratul de proteine din zer ar putea epuiza concentraţia de GSH din celulele tumorale, făcându-le mult mai vulnerabile la chimioterapie.
***
Clin Invest Med, 16: 204-209, 1993
PROTEINELE DIN ZER CA ŞI SUPLIMENT ALIMENTAR LA PERSOANELE HIV SEROPOZITIVEGustavo Bounous, Sylvain Baruchel, Julian Falutz, Phil Gold – Departamentele de Chirurgie si Medicina, Spitalul General din Montreal si Universitatea McGill, Montreal, Quebec
REZUMAT. Pe baza a numeroase experimente pe animale, a fost efectuat un studiu pilot pentru a evalua efectele proteinelor nedenaturate dietetice din zer, biologic active, pe 3 persoane seropozitive pe o perioadă de 3 luni. Concentratul de proteine din zer a fost elaborat în aşa fel încât cele mai multe proteine termosensibile, cum ar fi albumina serică care conţine 6 grupuri glutamilcisteină, să fie în formă nedenaturată. Praful de proteine din zer, dizolvat într-o băutură la alegerea pacientului, a fost consumat rece, în cantităţi care au fost crescute progresiv de la 8.4 la 39.2 g pe zi. Pacienţii au luat proteine din zer fără efecte secundare negative. Dintre cei 3 pacienţi a căror greutate corporală a fost stabilă în ultimele 2 luni, creşterea în greutate a început progresiv între 2 şi 7 kg, doi din pacienţi atingând greutatea corporală ideală. Proteinele serice inclusiv albumina, au rămas neschimbate şi în limite normale, indicând faptul că reaprovizionarea cu proteine nu a fost cauza creşterii greutăţii corporale. Conţinutul de glutation din celulele mononucleare din sânge a fost, cum era de aşteptat, sub valorile normale, la toţi pacienţii la începutul studiului. De-a lungul perioadei de 3 luni, nivelurile de GSH au crescut, iar într-un singur caz a crescut cu 70%, pentru a ajunge la valoarea normală. Creşterea greutăţii corporale observate la aceşti pacienţi nu a fost corelată cu creşterea de energie sau a consumului de proteine.
În concluzie, aceste date preliminare indică faptul că, la pacienţii care menţin un aport total caloric adecvat, adăugarea concentratului de proteine bioactive din zer ca o parte semnificativă din cantitatea totală a aportului de proteine, creşte greutatea corporală şi demonstrează creşterea nivelului de glutation (GSH) în celulele mononucleare până la nivelurile normale. Acest studiu pilot va servi ca bază pentru un un studiu clinic mult mai amplu.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Clin Invest Med, 14: 296-309, 1991
ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A PROTEINELOR NEDENATURATE DIETETICE DIN ZER: ROLUL GLUTATIONULUIGustavo Bounous, Phil Gold – Departamentele de Chirurgie si Medicina, Spitalul General din Montreal si Universitatea McGill, Montreal, Quebec
REZUMAT. Acest studiu a comparat efectele diferitelor surse de concentrate de proteine din zer (20 g/100 g dietă) şi ale caseinei pe conţinutul de glutation din splina, ficatul şi inima şoarecilor C3H/HeJ, precum şi asupra răspunsului imun al celulelor splinei lor la celulele roşii din sângele ovinelor. Curbele de greutate corporală au fost similare la toate grupurile dietetice. Datele noastre indică faptul că răspunsul imun umoral este mai ridicat la şoarecii hrăniţi cu concentrat dietetic de proteine din zer, prezentând cea mai mare solubilitate (conformaţie nedenaturată), precum şi o concentraţie relativ mai mare a proteinelor termolabile bogate în cistină. În plus, şoarecii hrăniţi cu acest tip de concentrat de proteine din zer prezintă niveluri mai ridicate de glutation în ţesuturi. Prezenţa în fracţiunea albumină serică de grupuri de glutamilcisteine (rar în proteine alimentare), precum şi a unei legături specifice intramoleculare legate de conformaţia moleculei nedenaturate, sunt considerate a fi factori-cheie în promovarea activităţii glutationului derivată din amestecul de proteine.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Cancer Letters, 57: 91-94, 1991
PROTEINELE DIN ZER ŞI ROLUL LOR ÎN PREVENIREA CANCERULUIGustavo Bounous – –profesor de chirurgie din cadrul Universitatii McGill si colaborator al Consiliului de Cercetari Medicale din Canada
G. Batist – Director al Departamentului de Oncologie, Terapii Experimentale, Universitatea McGill
P. Gold – Presedinte al Departamentului de Medicina, Universitatea McGill si Medic Sef la Spitalul General din Montreal
G. Batist – Director al Departamentului de Oncologie, Terapii Experimentale, Universitatea McGill
P. Gold – Presedinte al Departamentului de Medicina, Universitatea McGill si Medic Sef la Spitalul General din Montreal
REZUMAT. Studiile epidemiologice şi experimentale sugerează faptul că produsele lactate dietetice pot exercita un efect inhibitor asupra dezvoltării mai multor tipuri de tumori. Unele experimente recente indică faptul că la rozătoare, activitatea antitumorală a produselor lactate se află în fracţiunea de proteine, mai exact în componenţa laptelui în proteine din zer. Atât noi cât şi alţi cercetători au demonstrat că alimentaţia cu proteine din zer duce la creşterea concentraţiei de glutation (GSH) într-o serie de ţesuturi, precum şi faptul că unele dintre efectele benefice ale aportului de proteine din zer sunt abrogate prin inhibarea sintezei de GSH. Proteinele din zer sunt în mod special deosebit de bogate în substraturi pentru sinteza GSH. Ceea ce vă sugerăm este faptul că proteinele din zer işi pot exercita efectele asupra carcinogenezei prin creşterea concentraţiei GSH.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Tumor Biol 11: 129-136, 1990
PROTEINELE DIETETICE DIN LAPTE INHIBĂ DEZVOLTAREA TUMORILOR MALIGNE DIMETILHIDRAZINĂ-INDUSE
Robert Papenburg – Departamentul de Chirurgie, Spitalul General Montreal, Quebec, Canada
Gustavo Bounous – Departamentul de Chirurgie si Medicina, Universitatea McGill
David Fleiszer – Departamentul de Chirurgie, Spitalul General Montreal, Quebec, Canada
Phil Gold – de Chirurgie si Medicina, Universitatea McGill
Gustavo Bounous – Departamentul de Chirurgie si Medicina, Universitatea McGill
David Fleiszer – Departamentul de Chirurgie, Spitalul General Montreal, Quebec, Canada
Phil Gold – de Chirurgie si Medicina, Universitatea McGill
REZUMAT. Acest studiu a investigat influenţa a două formule de diete care conţin 20 g/100 g pe dieta de: concentrat de proteine din zer ori caseină, sau mâncare pentru şoareci Purina pe 1,2 carcinom de colon dimetilhidrazină (DMH) – indus în şoareci de tip A/J. După patru săptămâni de la tratament, incidenţa tumorilor şi a zonelor tumorale în cazul şoarecilor hrăniţi cu proteine de zer a fost semnificativ mai mică în comparaţie cu cei hrăniţi cu caseină sau cu cei hrăniţi cu Purina. Şoarecii din grupul hrănit cu Purina au prezentat cea mai mare încărcătură tumorală. La sfârşitul experimentului, toate animalele hrănite continuu cu proteine de zer s-au dovedit a fi în viaţă, în timp ce 33% din cele hrănite cu caseină sau cu Purina au murit. Animale hrănite cu Purina timp de 20 de săptămâni şi apoi trecute pe dieta cu proteine din lapte pentru încă 8 săptămâni au prezentat o reducere în incarcatura tumorală în raport cu animalele hrănite cu Purina continuu. Greutăţile corporale au fost similare în toate grupurile de şoareci. În concluzie, un regim alimentar pe bază de proteine din zer influenţează în mod semnificativ dezvoltarea tumorilor de colon induse chimic şi supravieţuirea pe termen scurt la şoareci.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Clin Invest Med, 12: 343-349, 1989
INFLUENŢA PROTEINELOR DIETETICE DIN ZER ASUPRA GLUTATIONULUI DIN ŢESUTURI ŞI ASUPRA BOLILOR DE ÎMBĂTRÂNIREGustavo Bounous, Francine Gervais, Victor Amer, Gerald Batist and Phil Gold
Institutul de Cercetare General Hospital Montreal si Universitatea McGill, Departamentele de Chirurgie si Medicina
Institutul de Cercetare General Hospital Montreal si Universitatea McGill, Departamentele de Chirurgie si Medicina
REZUMAT. Acest studiu a comparat efectele unei diete bogate în proteine din zer (20 g / 100 g dietă), cu cele ale mâncării pentru şoareci Purina sau ale dietei bogate în caseină (20 g / 100 g dietă), asupra conţinutului de glutation din ficat şi inimă, precum şi cu privire la supravieţuirea şoarecilor C57BL bătrâni de sex masculin. Studiul a fost efectuat pe o perioadă limitată de observaţie de 6,3 luni. La şoarecii hrăniţi cu proteine de zer în perioada cuprinsă între 17 luni şi 20 luni de viaţă, conţinutul de glutation din ţesutul cardiac şi din ţesutul hepatic a fost intensificat peste valorile corespunzătoare ale dietei cu caseină sau ale dietei cu Purina. Şoarecii hrăniţi cu proteine din zer la debutul senescenţei, au prezentat o longevitate crescută faţă de şoarecii hrăniţi cu Purina pe parcursul perioadei de observare de 6,3 luni, extinsă de la vârsta de 21 de luni (corespunzătoare unui om de 55 de ani) la 26-27 luni (corespunzătoare unui om de 80 de ani), timp în care rata mortalităţii a fost de 55%. Aşadar, media de supravieţuire la şoarecii hrăniţi cu caseină este aproape identică cu cea a şoarecilor hrăniţi cu Purina. Curbele de greutate corporală au fost similare în toate cele trei grupuri de şoareci hrăniţi cu diete diferite. Prin urmare, o dietă cu proteine din zer sporeşte concentraţia de glutation în ficatul şi in inima şoarecilor bătrâni şi creşte longevitatea pe o perioadă de 6,3 luni de observare în cadrul studiului.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Clin Invest Med, 12: 154-61, 1989
PROPRIETATILE IMUNO-STIMULATOARE ALE PROTEINEI DIETETICE DIN ZER PE SOARECI: ROLUL GLUTATIONULUIGustavo Bounous, Gerald Batist, Phil Gold
Institutul de Cercetare General Hospital Montreal si Universitatea McGill, Departamentele de Chirurgie si Medicina
Institutul de Cercetare General Hospital Montreal si Universitatea McGill, Departamentele de Chirurgie si Medicina
REZUMAT. Răspunsul imun al celulelor din splină la celulele roşii din sângele ovinelor pe şoareci de tip C3H/HeJ alimentaţi cu 20 g proteine din zer /100 g de dietă, este substanţial mai mare decât cel al şoarecilor hrăniţi cu o dietă echivalentă cu caseină cu eficienţe nutriţionale similare. Studiul prezent indică faptul că efectul de imunostimulare observat al amestecului de proteine din zer este dependent de tabloul general de aminoacizi care rezultă din contribuţia tuturor componentelor sale de proteine. Proteinele din zer conţin cu mult mai multă cisteină decât caseină. Dieta cu cisteină este considerată a fi esenţială pentru sinteza glutationului, necesar pentru proliferarea limfocitelor. Studiile noastre arată că sporirea răspunsului imun umoral al gazdei este asociat cu o producţie mai mare şi mai susţinută a glutationului splenic în timpul expansiunii clonale condusă de antigen al limfocitelor, pe şoarecii hrăniţi cu proteine din zer, în comparaţie cu şoarecii hrăniţi cu caseină sau cu o dietă de caseină îmbogăţită cu cisteină. Prin urmare, eficienţa dietei pe bază de cisteină în inducerea nivelurilor de glutation supranormale este mai mare atunci când este livrată în proteinele din zer, decât ca cisteină liberă. Administrarea de S-(N-butil) sulfoximină homocisteină, care reduce la jumătate nivelul de glutation splenic, produce o scădere de 4-5 ori mai mare a răspunsului imun umoral la şoarecii supuşi unui regim alimentar pe bază de proteine din zer. Aceasta este o dovadă în plus a rolului important al glutationului în efectul imunostimulator al dietei cu proteine din zer.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Clinical and Investigative Medicine, Vol. 11,.No. 4,.pp 271-278,. 1988.
PROPRIETĂŢILE IMUNO-STIMULATOARE ALE CONCENTRATULUI DIN PROTEINE DIN ZERGustavo Bounous, Patricia A. L. Kongshavn si Phil Gold
Institutul de Cercetare General Hospital Montreal si Universitatea McGill, Departamentele de Chirurgie, Fiziologie si Medicina
Institutul de Cercetare General Hospital Montreal si Universitatea McGill, Departamentele de Chirurgie, Fiziologie si Medicina
REZUMAT. Placa de celule formatoare de răspuns la celulele roşii din sângele ovinelor s-a dovedit a fi consolidată la şoareci hrăniţi cu o formulă de dietă care conţine 20 g lactalbumină / 100 g dietă, în comparaţie cu şoareci hrăniţi cu o formulă de dietă similară, cu o eficienţă similară din punct de vedere nutritiv, care conţine 20 g / 100 g dietă din următoarele alimente: caseină, soia, grâu, proteine din porumb, albumină din ouă, proteine din carne de vită sau din peşte, Spirulina maxima, proteine Scenedesmus sau hrană pentru şoareci Purina. Acest efect s-a manifestat după 2 săptămâni şi a persistat timp de cel puţin 8 săptămâni de tratament dietetic. Amestecul de lactalbumină cu caseină sau cu proteine din soia într-o formulă de 20 g de proteine / 100 g dietă, a îmbunătăţit în mod semnificativ răspunsul imun, în comparaţie cu cel al şoarecilor hrăniţi cu formule de 20% proteine din soia sau caseină.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
Clin Inv Med, 11: 213-217, 1988
PROTEINA DIETETICĂ DIN ZER INHIBĂ DEZVOLTAREA TUMORILOR MALIGNE DIMETILHIDRAZINĂ-INDUSEGustavo Bounous, Robert Patenburg, Patricia A. L. Kongshavn, Phil Gold, and David Fleiszer
Departamentele de Fiziologie si Medicina, Montreal General Hospital si Universitatea McGill
Departamentele de Fiziologie si Medicina, Montreal General Hospital si Universitatea McGill
REZUMAT. Acest studiu investighează influenţa a două formule de diete care conţin 20 g/100 g dietă de concentrat de proteine din zer sau caseină sau hrană pentru şoareci Purina, pe răspunsul imun umoral şi pe carcinogeneza de colon dimetilhidrazină indusă la şoarecii de tip A/J. După 20 de săptămâni de tratament cu dimetilhidrazină, numărul de celule formatoare de plăci pe splină, în urma inoculării intravenoase cu 5 x 106 de celule roşii din sângele ovinelor, a fost de aproape trei ori mai mare la grupul hrănit cu proteine de zer decât în grupul de şoareci hrăniţi cu caseină, deşi ambele valori au fost în mod substanţial sub nivelul normal. După 24 de săptămâni de tratament cu dimetilhidrazină, incidenţa tumorilor la şoarecii hrăniţi cu proteine de zer a fost substanţial mai mică decât cea la şoarecii hrăniţi fie cu caseină sau cu hrană Purina. În mod similar, zona de tumoră a fost mai mică în grupul de şoareci hraniţi cu proteine de zer, în comparaţie cu grupurile de şoareci hrăniţi cu caseină sau Purina, cu unele diferenţe între grupurile cu caseină şi grupurile de Purina. Curbele de greutate corporală au fost similare la toate grupurile dietetice.
În concluzie, un regim alimentar pe bază de proteine de zer pare să inhibe semnificativ incidenţa şi creşterea tumorilor de colon chimic induse la şoareci.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
***
J. Nutr. 115: 1409-1417, 1985
MECANISMUL DE RASPUNS AL CELULELOR B ALTERATE, INDUS DE SCHIMBARI IN DIETA TIPULUI DE PROTEINE PE SOARECIGustavo Bounous, Nazih Shenouda, Patricia A. L. Kongshavn si Dennis G. Osmond
Departamentul de Chirurgie, Centre Hospitalier Universitaire, Sherbrooke, Quebec, Canada;
Departamentul de Anatomie si Fixiologie, Universitatea McGill, Montreal, Quebec, Canada
Departamentul de Chirurgie, Centre Hospitalier Universitaire, Sherbrooke, Quebec, Canada;
Departamentul de Anatomie si Fixiologie, Universitatea McGill, Montreal, Quebec, Canada
REZUMAT. Efectul dietelor cu 20 g/100 g lactalbumină dietetică (L) sau caseină (C) sau al unei diete nepurificate (NP) pe răspunsul imun la şoarecii de tip C57B1/6J, C3H/HeJ şi BALB / CJ a fost investigat prin măsurarea răspunsului celulelor T la antigenului independent, TNP-Ficoll. Pentru a investiga posibila influenţă a tipului de proteine dietetice pe furnizarea de limfocite B, producţia de limfocite din măduva osoasă a fost examinată de un test radioautografic de reînnoire de limfocite mici, precum şi un test imuno-fluorescent stathmokinetic al pre-celulelor B şi proliferarea lor. Răspunsul umoral al tuturor şoarecilor hrăniţi cu dieta L s-a dovedit a fi mai mare decât cel al şoarecilor hrăniţi cu dieta C sau cu dieta non purificată. Un model similar al efectului proteinelor dietetice pe şoarecii F1 (CBA / N x DBA/2J) care transportă defectul xid a fost observat în urma provocării cu grupurile de celule roşii din sângele ovinelor (SRBC). Un şi mai mare efect de intensificare în urma dietei L a fost observat în şoarecii normali de tip F1 (DBA/2J x ACB / N) după imunizarea cu SRBC, dar în schimb, producţia normală pe scară largă a limfocitelor B în măduva osoasă a şoarecilor a fost independentă de tipul de proteine dietetice. Tipul de dietă de proteine nu a afectat nivelul de minerale şi de urme de metale din sânge. Profilul de aminoacizi din afara plasmei s-a conformat esenţial compoziţiei de aminoacizi din proteinele ingerate, sugerând faptul că modificările în profilul plasmei de aminoacizi ar putea fi un factor esenţial în intensificarea dependenţei de dietă sau în depresia răspunsului din celulele B. Rezultatele indică faptul că efectele observate ale tipului de proteine dietetice pe răspuns imun umoral nu sunt exercitate la nivel central cu privire la rata producţiei de limfocite B în măduva osoasă, dar se pot reflecta modificări fie în capacitatea de reacţie funcţională a limfocitelor B, fie în procesele care duc la activarea lor şi la diferenţiere în ţesuturile periferice limfoide.
***
J. Nutr. 115: 1403-1408, 1985.
EFECTUL DIFERENTIAT AL PROTEINELOR DIETETICE PE RASPUNSUL IMUN AL CELULELOR B SI AL CELULELOR T PE SOARECIGustavo Bounous and Patricia A. L. Kongshavn
Centre Hospitalier Universitaire, Sherbrooke, Quebec, Canada
Institutul de Cercetare al Spitalului General Montreal si Departamentul de Fiziologie, Universitatea McGill, Montreal, Quebec, Canada
Centre Hospitalier Universitaire, Sherbrooke, Quebec, Canada
Institutul de Cercetare al Spitalului General Montreal si Departamentul de Fiziologie, Universitatea McGill, Montreal, Quebec, Canada
REZUMAT. Efectul dietei de 20 g/100 g de lactalbumină (L), caseină (C), soia (S) şi proteine de grâu (W) pe răspunsul imunitar la şoarecii C3H/HeN a fost investigat prin măsurarea răspunsului imun umoral pe celula T al antigenului independent, TNP-Ficoll. Răspunsul imun umoral la şoarecii hrăniţi cu dieta L s-a dovedit a fi mai mare decât cel al şoarecilor hrăniţi cu dietele C, S şi W. Pe de altă parte, hipersensibilitatea de tip întârziat şi răspunsurile la mitogen ale celulei splenice la fitohemaglutinina şi concanavalina A nu au fost diferite între şoareci hrăniţi cu diete variate. În mod similar, tipul de dietă nu pare să influenţeze rezistenţă-gazdă la Salmonella typhymurium. Este postulat faptul că tipul de proteine în dietă influenţează direct capacitatea intrinsecă a limfocitelor B, pentru a răspunde la un stimul imunogenic.
Pentru mai multe informaţii, citeşte acest articol
